Etimologie
Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iaşi". Unii afirmă că numele provine de la un trib sarmat, iazygii, menţionaţi de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/ Per media Istri plaustra bubulcus aquas" şi "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/ Danubii mediis vix prohibentur aquis". O altă explicaţie ar fi că numele are originea în tribul alanic al jassilor. Trebuie menţionat aici că iazygii şi alanii erau doua ramuri din cele trei ale sarmaţilor, a treia fiind roxolanii.
O inscripţie astăzi pierdută pe o bornă kilometrică romană descoperită în apropiere de Osijek, Croaţia în secolul al XVIII-lea menţionează existenţa unui Jassiorum municipium[4]. Numele maghiar al oraşului (Jászvásár) înseamnă mot-a-mot "Piaţa (Târgul) jassilor"; numele vechi românesc, Târgul Ieşilor (şi forma alternativă Iaşii), ar putea avea aceeaşi semnificaţie.
În ceea ce priveşte etimologia cuvântului, putem presupune că la origini avea o semnificaţie razboinică pornind de la faptul ca "ijász" în limba maghiară înseamnă "arcaş"[5] în timp ce "yash" în limbile sanskrită şi hindi, care au origine comună cu limba sarmaţilor, înseamnă "faimă".
Monumentul Unirii din 1918 Iaşi
grup statuar dăruit Iaşului de prinţesa
Olga Sturza în 1927
Iaşi veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaţa Unirii)
Imagine veche a Străzii Ştefan cel Mare (în prim plan biserica Trei Ierarhi)
Imagine veche a Străzii Lăpuşneanu
Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu Biserica armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi.
În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi. În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.
Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.
Prin Pacea de la Iaşi, cel de-al şaselea război ruso-turc a luat sfârşit în 1792. În 1822, turcii au luat cu asalt oraşul, pentru a potoli revoluţionarii greci ai Eteriei, conduşi de Alexandru Ipsilanti.
Între 1565 şi 1859, oraşul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei. În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. Pentru a compensa pierderile provocate oraşului în 1861, prin schimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei oraşului, dar acest lucru nu s-a întâmplat niciodată.
După 1860, clădirile de lemn şi chirpici au fost înlocuite treptat de cele din piatră şi cărămidă, şi reţeaua de străzi îmbunătăţită. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii, Teatrul Naţional sau Universitatea "Al.I. Cuza".
În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitală a redevenit oraşul Bucureşti.
În mai 1944, la Iaşi s-au purtat lupte între forţele româno-germane şi Armata roşie. Divizia de elită Panzergrenadier 'Großdeutschland a obţinut o victorie importantă la Bătălia de la Târgu Frumos, în apropiere de Iaşi. În iulie, oraşul era ocupat de forţele sovietice.
În perioada postbelică oraşul a continuat să se dezvolte, construindu-se noi cartiere şi întreprinderi industriale. După căderea comunismului, oraşul a rămas un centru important din zona de est a României.
Iaşul ar putea obţine titlul de "oraş iniţiator al Revoluţiei din decembrie 1989”, prin ordonanţă guvernamentală, în 14 decembrie '89 mai mulţi ieşeni fiind arestaţi de securitate pentru că organizaseră o manifestaţie împotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia să fie dat de clopotele Mitropoliei. Planul revoluţionarilor a fost însă aflat de Securitate. La momentul fixat, Piaţa Unirii era strict supravegheată de miliţieni, care au împiedicat orice manifestaţie, iar membrii Frontului Popular au fost arestaţi. Ei au fost eliberaţi câteva zile mai târziu, în 22 decembrie 1989.
Municipiul Iaşi se află în partea de Est a Moldovei, în Câmpia Moldovei. Oraşul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut.
[modifică] Aşezare geografică
Prin extinderea lui, Iaşul este legendara urbe a celor 7 coline Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind între 40 m în Lunca Bahluiului şi 400 m pe Dealul Păun şi Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetăţuia, Tătăraşi şi Galata. Oraşul mai este traversat de râul Nicolina şi de pârâul Şorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraş, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.
Clima prezintă un caracter continental pronunţat, fiind influenţată de masele de aer cu provenienţă răsăriteană; iernile sunt geroase, iar verile călduroase. Temperatura maximă înregistrată a fost 40°C (27 iulie 1909), în timp ce minima a fost de - 36,3°C (1 februarie 1937).
| Temperatura medie a aerului (media lunară şi anuală)* |
| Perioada | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| 1901-2000 | -3,5° | -1,8° | 3,1° | 10,2° | 16,0° | 19,5° | 21,2° | 20,5° | 15,9° | 10,0° | 4,1° | -0,8° | 9,5° |
| 2005 | 0,3° | -3,8° | 2,8° | 10,3° | 16,3° | 18,7° | 21,8° | 20,6° | 16,7° | 10,1° | 3,7° | 1,0° | 9,9° |
| Maxima şi minima absolută lunară în perioada 1901-2000 |
| Anul | 1921 | 1990 | 1926 | 1909 | 1950 | 1927 | 1909 | 1905 | 1946 | 1952 | 1926 | 1989 |
|
| Maxima | 16,7° | 22,5° | 27,0° | 31,5° | 36,4° | 38,0° | 40,0° | 39,7° | 38,0° | 33,9° | 29,0° | 19,5° |
|
| Anul | 1963 | 1937 | 1952 | 1963 | 1935 | 1934 | 1929 | 1914 | 1921;1931 | 1912 | 1993 | 1946 |
|
| Minima | -30,6° | -36,3° | -22,7° | -9,4° | -3,0° | 3,5° | 6,3° | 4,6° | -3,5° | -9,6° | -21,1° | -29,5° |
*Anuarul statistic al României 2006
[modifică] Oraşe apropiate
Situat la nord de Codrii Iaşilor, oraşul vechi se afla cuprins într-un patrulater delimitat de actualele străzi Ştefan cel Mare (Uliţa Mare), Alexandru Lăpuşneanu, Independenţei (Podul Hagioaiei), Elena Doamna şi Grigore Ghica (Uliţa Rusească), nucleul oraşului aflându-se în zona Palatul Culturii (curtea domnească) şi str. Costache Negri (Uliţa Veche).
Oraşul nou s-a extins în toate direcţiile, cuprinzând în prima fază (secolele XVIII-XIX) cartierele Copou, Sărărie, Ţicău, Tătăraşi, Ciurchi, Galata şi parţial Nicolina şi Păcurari; în a doua fază (secolul XX), au fost incluse cartierele Păcurari (partea nouă, de vest), Nicolina (partea nouă, de sud, azi numită C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia şi Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Oraşul are ca suburbii câteva mini-orăşele care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă aşezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca aşezări urbane[necesită citare]: Dancu, Tomeşti, Ciurea şi Lunca Cetăţuii. Tendinţa urbană este de extindere a Iaşilor, urmând ca aceste localităţi să fie incluse în oraş (zona metropolitană), alături de alte câteva sate: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului şi Breazu. În urma exploziei fenomenului construcţiilor din ultimul deceniu, unele din aceste localităţi sunt astăzi practic unite cu oraşul.
Rezultatul recensământului din 1930 pentru municipiul şi judeţul Iaşi
- În momentul recensământului din 2002, Iaşul era ca număr de populaţie al doilea municipiu al României după Bucureşti, având în acel moment 320 888 de locuitori.[1]. Împreună cu zona metropolitană, populaţia se situează in jurul valorii de 397.800 locuitori.[6]
[modifică] Populaţia istorică
- sec. XVIII: cca. 30.000
- 1859: cca. 50.000
- 1900: 78.000
- 1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruşi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 romi, 170 armeni, ş.a.
- 1992: 345.000
- 2006: 306.000 (la care se adaugă cca. 50.000 flotanţi şi cca. 40.000 de studenţi din alte oraşe din cei peste 67.000 de studenţi; această valoare nu include suburbiile)
- 2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)
Evoluţia populaţiei la recensăminte: 
Structura etnică a populaţiei, potrivit recensământului din 2002:
- români: 98,1%
- romi: 1,2%
- alte naţionalităţi: 0,7%
[modifică] Structura confesională
Populaţia după religie, conform recensământului din 1930:
- ortodocşi: 63.023 (61,26%)
- mozaici: 35.465 (34,47%)
- romano-catolici: 3.178 (3,08%)
- luterani: 356 (0,34%)
- greco-catolici: 190 (0,18%)
Populaţia după religie, potrivit recensământului din 2002:
- ortodocşi: 92,5%
- romano-catolici: 4,9%
- alte religii: 2,6%
- Nord: Copou, Ţicău, Manta Roşie, Sărărie, Podu de Fier, Independenţei, Agronomie, Târgu Cucului
- Est: Tudor Vladimirescu, Bucşinescu, Tătăraşi Nord şi Sud, Oancea, Dispecer, Grădinari, Moara de Vânt, Ciurchi, Metalurgie, Aviaţiei, Ţuţora, Obreja, Zona Industrială
- Sud: Baza 3, Bularga, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari, Poitiers-Siraj, Manta Roşie, Podu Roş, Dimitrie Cantemir, Ţesătura, Nicolina 1 şi 2, C.U.G. 1 şi 2, Galata 1 şi 2, Podu de Piatră, Zona Industrială Sud
- Vest: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ţigarete, Gară, Dacia, Zimbru, Bicaz, Minerva, Olimp, Păcurari, Canta, Păcureţ, Moara de Foc, Arcu
În viitorul apropiat vor fi terminate câteva cartiere de lux, situate în special in zonele periferice ale oraşului.
[modifică] Zona metropolitană
Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Iaşivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
[modifică] Instituţii şi puncte de interes
Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţicău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.
În oraş, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăţi, cu peste 40000 de studenţi. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896. În oraş, se mai află şi alte instituţii de învăţământ superior: Universitatea Agronomică, Universitatea Tehnică cu peste 25.000 de studenţi, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lângă numeroasele universităţi particulare cu sedii deosebit de impunătoare. În Piaţa Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundaţiei Culturale Regale, ce astăzi găzduieşte Biblioteca Centrală Universitară Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.
Iaşul este al doilea centru universitar al ţării, care atrage studenţii ca un magnet. Principalele campusuri studenţeşti se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) - unde se află cel mai mare cămin din partea de Sud-Est a Europei, Titu Maiorescu (4 cămine), Târguşor-Copou (4 cămine), Codrescu (5 cămine şi complexul internaţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 cămine).
În Iaşi, se mai află Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oraş, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, restaurată integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitară "Mihai Eminescu", fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Şchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetăţuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraş a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul mănăstirii Sfîntul Spiridon, al cărui nume îl poartă şi astăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.
În zona de sud a oraşului, în cartierul C.U.G.2 se află Parcul Tehnologic Iaşi, în apropierea căruia se va construi Centrul Expoziţional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iaşii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou şi vechi, de istorie şi modernitate, de iarbă, beton şi sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuinţe (mai mult sau mai puţin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. Însă adevăratele ravagii oraşul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ţine cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piaţa Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ştefan cel Mare şi altele. Unele demolări aveau ca scop curăţirea oraşului de clădirile insalubre şi mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar şi în aceste condiţii, au rămas în picioare multe clădiri importante şi, pe bună dreptate, Iaşii sunt consideraţi un adevărat muzeu; în fiecare colţ al său se simt urmele trecerii unei personalităţi de seamă a literaturii, ştiinţei, filozofiei, istoriei sau politicii româneşti.
„Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”(Nicolae Iorga)
„Iaşul este oraşul care face impresia unui bătrân gânditor, îmbrăcat în zdrenţe, întrebat numai la zile mari şi la nevoi, şi uitat când este vorba de bine şi belşug.”(Nicolae Hortolomei)
În prezent în Iaşi sunt două mall-uri situate în zone ultracentrale, pe lângă centrele comerciale gen hypermarket din majoritatea cartierelor mari. Alte trei complexe de tip mall sunt în curs de construcţie. În plus, în zona din spatele Palatului Culturii va fi construit proiectul Palas, care va reabilita zona sudică a centrului oraşului din punct de vedere social, arhitectonic şi economic prin construirea de baze de agrement, spaţii de locuit şi comerciale precum şi amenajări multifuncţionale.
[modifică] Spitale în Iaşi
- Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" din Iaşi
- Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi
- Spitalul Clinic de Urgenţa pentru Copii "Sf.Maria" Iaşi
- Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Elena Doamna" Iaşi
- Spitalul de Obstetrică & Ginecologie "Cuza-Vodă" Iaşi
- Spitalul Clinic "Dr.C.I.Parhon" Iaşi
- Spitalul pentru elevi si studenţi Iaşi
- Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi
- Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi
- Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. GEORGESCU" Iaşi
- Spitalul Clinic de Boli Infecţioase "Sf.Parascheva" Iaşi
- Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Iaşi
- Spitalul Clinic de Neurologie Iaşi
- Spitalul militar Iaşi
- Spitalul Clinic CFR Iaşi
Consiliul local al municipiului Iaşi este compus din 27 de consilieri, împărţiţi astfel:
[modifică] Relaţii externe
[modifică] Oraşe înfrăţite cu Iaşi
Municipiul Iaşi este înfrăţit cu 20 localităţi din întreaga lume:
Assiut, Egipt
Atlanta, Statele Unite
Chişinău, Republica Moldova
Filacciano, Italia- Forano, Italia
Ierihon, Israel
Ilioupoli, Grecia
Isfahan, Iran- Kozani, Grecia
- Morlupo, Italia
- Nazzano, Italia
- Padova, Italia
- Peristeri, Grecia
Poitiers, Franţa
Québec, Canada- Sant'Oreste, Italia
- Torrita Tiberina, Italia
- Villeneuve d'Ascq, Franţa
Viniţa, Ucraina
Xī'ān, China
[modifică] Reprezentanţe diplomatice
Înainte de Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomatice permanente în capitala Moldovei, ca de exemplu un vicenconsulat francez (deschis în 1798). În prezent, funcţionează la Iaşi următoarele reprezentanţe diplomatice:
Iaşi este un centru economic important al României. Industriile principale sunt metalurgia, medicamentele (SC Antibiotice SA), textilele (SC IasiConf SA) şi industria alimentară. Sectorul bancar şi cel al informaţiei au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci şi companii de software fiind prezente în oraş.
Iaşi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând două malluri (Iulius Mall şi Moldova Mall), numeroase centre comerciale (Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia Shopping Center etc.) şi mai multe hyper şi supermaket-uri precum:
-Baza 3, Str. Bucium, nr. 36; -Complex Era Shoping Center;
-Str.Mitropolit Varlaam; -Str.Pavlov Nr.14; -Str.Pacurari Nr.92;
-Blvd. Tudor Vladimirescu nr. 121; -Şos. Păcurari, nr. 121 (Complex Era Shoping Center);
-Str. Manta Roşie nr.9; -Cartier Canta;
-Str. Arcu 29;
-Str Niceman nr. 2;
-Bd. Tudor Vladimirescu (în incinta Iulius Mall); -A. Panu 46 (în incinta Halei Centrale).
-Sos. Nicolina
-La iesirea din Pacurari
Iar pana in anul 2010 se vor deschide alte centre comerciale precum Palas Shopping Mall, Maximall, Green Plaza Iasi etc.
[modifică] Transporturi şi comunicaţii
[modifică] Transportul rutier
Reţeaua de străzi a oraşului o continuă pe cea din evul mediu, asigurând un trafic fluent, cu excepţia orelor de vârf, când numărul tot mai mare al maşinilor duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales în intersecţiile din centru, gară, Podu Roş, Podu de Piatră, Fundaţie, Elena Doamna, Baza 3, Ţesătura).
Există deja planuri pentru realizarea până în 2013, a unei autostrăzi est-vest (Autostrada A4), ce va face legătura cu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Târgu Mureş[7], a unei şosele de centură, care să preia traficul greu din oraş [8] şi despre realizarea pasarelei Octav Băncilă, care să facă legătura între cartierele Alexandru şi Păcurari, cu începerea lucrărilor planificată pentru începutul anului 2008[9].
[modifică] Transportul feroviar
Iaşi este un nod feroviar (cu linii spre Vaslui, Ungheni, Târgu Frumos, plus ramificaţii spre Hârlău şi Dorohoi) cu o staţie de triaj la Socola. În oraş sunt trei gări: Gara Centrală Iaşi (Iaşi şi Iaşi Nord), Nicolina şi Socola. În prezent, Gara Iaşi Nord se află într-un proces de renovare ce a început în 1979, cu termen de finalizare anul 2008.[10]
[modifică] Transportul aerian
În partea de răsărit a oraşului se află Aeroportul Internaţional Iaşi (al doilea aeroport din zona Moldovei din punct de vedere al traficului, după cel din Bacău), cu o aerogară modernizată recent şi cu un proiect de realizare a unei piste de aterizare de 3000 metri până în anul 2008.[11]
Aeroportul Internaţional Iaşi
[modifică] Transportul în comun
Transportul în comun a fost asigurat prin autobuze, tramvaie, troleibuze şi maxi-taxi. Este în curs de reabilitare infrastructura rutieră a municipiului şi liniile de tramvai printr-un imprumut accesat de primăria Iaşi, de la BERD. Liniile de tramvai fac legătura între majoritatea cartierelor oraşului. La ora actuală circulaţia troleibuzelor a fost intreruptă, deşi exista aici o reţea foarte extinsă. Parcul de autobuze a fost înnoit cu 50 autobuze tip MAZ si se doreşte achizitionarea altor 50 de bucăţi noi.
[modifică] Obiective istorice şi turistice
Pentru detalii, vezi articolul Lista obiectivelor din Iaşivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].
[modifică] Clădiri şi monumente istorice
[modifică] Biserici şi mănăstiri
Palatul Roznovanu Iasi (in prezent sediul Primariei Mun. Iasi)
[modifică] Muzee, instituţii culturale
[modifică] Reprezentanţe culturale
După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, au fost deschise la Iaşi mai multe centre culturale străine. În prezent, funcţionează în municipiul Iaşi:
- Centrul Cultural Francez
- Centrul Cultural German "Goethe Zentrum" (Societatea Culturală Româno-Germană)
- Centrul Cultural Britanic (British Council)
- Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor
- Centrul Cultural Elen "Panellinion"
[modifică] Case memoriale
[modifică] Parcuri, grădini
[modifică] Obiective istorice şi turistice din împrejurimi
În judeţul Iaşi, se mai află:
[modifică] Personalităţi marcante
- Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii români şi de critica literară drept cel mai important scriitor romantic din literatura română, supranumit şi „luceafărul poeziei româneşti”.
- Ion Creangă (1837 - 1889), povestitor român, considerat drept unul dintre clasicii literaturii române. Recunoscut datorită basmelor, poveştilor şi povestirilor sale, Ion Creangă a intrat în istoria literaturii române, în principal, datorită operei autobiografice "Amintiri din copilărie". A locuit în cartierul Ţicău, în aşa-numita Bojdeucă.
- George Emil Palade (1912), biolog american de origine română, născut la Iaşi, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie şi Medicină (1974) pentru descoperirile sale în biologie, în special pentru funcţionarea şi structura celulelor (ribozom).
De Iaşi şi-au mai legat destinul importante personalităţi, precum:
- autori şi oameni de cultură români - I. L. Caragiale, Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Spiru Haret, Emil Gârleanu, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Garabet Ibrăileanu, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, Alexandru Philippide, Petru Poni, Emil Racoviţă, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Constantin Stamati
- scriitori, artişti şi intelectuali contemporani - Florica Musicescu, Marian Râlea, Iosif Sava, Emil Brumaru, Ioan P. Culianu, Ovidiu Lipan, Alina Mungiu-Pippidi, Alexandru Arşinel, Constantin Cepraga, Adrian Paduraru, Cristian Mungiu
- Alte sporturi:
- Asociaţia Universitară Shotokan Karate Iaşi publică revista de arte marţiale „Samurai magazine”.
- Echipa de baschet Poli Millenium Iaşi.
- Echipa de rugby Poli Agro Iaşi.
- Echipa de volei feminin Penicilina Iaşi.
- Echipa de baschet feminin Naţional Iaşi.
- Cluburi de scrabble: C.S. Argus Târgu Frumos şi Asociaţia Clubul Sportiv „West Moldavia”
- Comunitatea Parkour Iaşi
[modifică] Galerie de imagini
| | | | |
| | Statuia lui Ion Creangă din curtea bojdeucii | Biserica de lângă Casa Dosoftei | Intrarea în gradina botanică |
- ^ a b Institulul Naţional de Statistică Recensământul populaţiei şi al locuinţelor - martie 2002
- ^ Institulul Naţional de Statistică Comunicat de presă Nr. 142 din 10 iulie 2008
- ^ Zona metropolitană Iaşi, Date generale
- ^ Orbis Latinus - Jassium
- ^ Sarmatian - Iazyg presence in the Carpathian basin and western Europe
- ^ Zona metropolitană Iaşi, Date generale
- ^ Comunicatul de presă
- ^ Şoseaua de centură
- ^ Articol despre întârzierile în demararea lucrărilor la pasajul Octav Băncilă
- ^ Articol despre durata mare a lucrărilor la Gara de Nord
- ^ Proiect modernizare aeroport
[modifică] Legături externe
Postări
