Palatul Culturii

Palatul Culturii din Iaşi a fost inaugurat, în 1926, de către regele Ferdinand al României. Realizat în neogotic, după planurile arhitectului I.D. Berindei, ajutat de arhitecţii Xenopol şi Cerchez, construcţia Palatului a durat două decenii. Un prim monument a fost ridicat pe ruinele vechii curţi domneşti (1434), care a fost reconstruită în stil neoclasic de prinţul Alexandru Moruzi (1806 - 1812). Un incendiu de la sfârşitul sec. al XIX-lea a distrus acest palat, la începutul secolului următor luându-se decizia ridicării actualei construcţii.

Descriere

Stilul palatului e neogotic flamboyant, cu detalii ornamentale, cu elemente heraldice în exterior. Aripile cu ieşindurile semicirculare au fost retrase şi împodobite la fronton cu statui de arcaşi ce stau de strajă, iar pe laterale s-au construit două intrări sub forma un

or turnuri boltite. Intrarea în palat se face printr-un turn donjon mare, cu creneluri şi firide dominate de o acvilă cu aripile desfăcute. Elemente de interes turistic sunt: "Sala gotică", unde se poate admira mozaicul ce reprezintă un "bestiarum" medieval (grifoni, acvile bicefale şi lei). "Sala Voievozilor" se află la etaj şi conţine, în medalioane, portretele domnilor Moldovei şi ale regilor României. Tot la etajul I se află "Sala Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. Orologiul cu carillon, instalat în turnul central, este d

intr-un ansamblu de opt clopote care reproduc, din oră în oră, "Hora Unirii".

Legenda spune că în proiectul iniţial erau prevăzute 365 de camere, dar construcţia are 298 incăperi cu o suprafaţă de aproximativ 36.000 m2. La faţadă sunt 92 ferestre, iar la mansardă alte 36 în ogivă şi două rânduri de baghete.

La etajul I, la faţada centrală, se află "Sala Voievozilor", cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, aşezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ştefan Dimitrescu şi de elevii săi. Tot la etajul I se află sala "Henri Coandă", ale cărei lambriuri au fost executate după un proiect al marelui savant. În amintirea anilor petrecuţi la Iaşi ca elev al Liceului Militar, Coandă a dăruit oraşului proiectul "Monumentului eroilor romani de Galata" şi reţeta unui ciment special, care imită perfect culoarea şi sunetul lemnului de stejar.

Până în 1955, aici a fost sediul Tribunalului Judeţean, dotat cu mobilier confecţionat la "Casa Maple" din Londra. Afectat de cutremurul din 1940, Palatul a slujit în timpul celui de-al doilea război mondial drept cazarmă a trupelor germane şi ulterior, sovietice. Începand din anul 1975, planşeul de lemn al ultimului etaj a fost înlocuit cu unul de ciment, turnat în plase de oţel, lucrare parţial terminată în martie 1977, când a avut loc cutremurul cel mare. Ca o cheie de boltă, noul planşeu a susţinut monumentul, fiind afectate în schimb, planşeele de la etajul I, zidăria, ornamentele şi stucaturile. Lucrările de consolidare şi restaurare durează înca şi astăzi.

Astăzi Palatul Culturii din Iaşi este sediul Complexului Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi şi cuprinde: Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii Ştefan Procopiu. În aripa de nord-est a palatului se află Biblioteca Municipală Gheorghe Asachi.